Zgomot despre calotele glaciare

Acum oricine poate scrie articole la reviste de ştiinţă, despre subiecte pe care nici măcar nu le înţelege. Să nu mai vorbim de calitatea limbii (materne, pentru unii) în care sunt redactate şi care văd lumina publicării nemodificate, în ciuda existenţei unor persoane care câştigă o pâinică din meseria de corector, ca să nu mai vorbim de editori.

Articolul distractiv:
http://www.stiintaazi.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=135:polul-nord-ar-putea-rmane-fr-ghea-in-2008&catid=56:mediu&Itemid=59
(Ştiinţa Azi, 28 aprilie 2008)

Uneori articolele sunt preluate fără discernământ şi de alte "publicaţii" care vând trafic:
http://www.stiinta.info/news/437
(Ştiinţă.info, 1 mai 2008)

Iată şi articolul original, de unde s-a inspirat colegul:
http://environment.newscientist.com/article/dn13779-north-pole-could-be-ice-free-in-2008.html
(New Scientist, 25 aprilie 2008)

Abia după ce am văzut şi articolul original, aş putea constata clasicul "Articolul conţine lucruri bune şi originale", numai că cele bune nu sunt originale iar cele originale nu sunt bune.

Cu tot respectul.. e trist când începem să uităm limba maternă (indiferent pe unde mai studiem)... De multe ori suntem înecaţi în greşeli ortografice sau gramaticale, însă treaba devine serioasă când iţi dai doctoratul în Canada şi faci greşeli elementare de semantică, citez "suprafaţa de gheaţă scade, în detrimentul oceanului lichid." Mai puneţi mâna măcar pe un dicţionar... e un fel de a spune "uite, îţi dau eu de la mine nişte bani, în detrimentul tău" :D
Asta aşa, din primul paragraf. Nu mai vreau să comentez.
Totuşi, revenind la conţinut: de ce ar fi mai bună situaţia în care rămâne continentul solid în loc de oceanul lichid? Felicitări lui Vlad pentru comentariul cu continentul de sub Antarctica. Asta este de fapt problema cea mai gravă care ar putea duce la creşterea nivelului oceanelor şi la scufundarea zonelor celor mai populate ale Globului.
Se pare că unii nu văd pădurea din cauza copacilor, altfel spus faci doctorat în fizica particulelor elementare dar nu-ţi mai aminteşti bruma de fizică strecurată la Cunoştinţe despre natură în clasele primare, sau primele experienţe cu cuburile de gheaţă din pahar...

Gheaţa plutitoare (cuburile din pahar) când se topeşte nu modifică cu nimic nivelul apei din pahar. Dacă însă se topeşte gheaţa de pe continent (adăugam apa rezultată din topirea cuburilor din frapieră) nivelul apei din pahar va creşte. O altă problemă legată de topirea gheţii din calotele continentale este aportul de apă dulce care ar putea pune frână curenţilor naturali descendenţi şi ascendenţi din ocean care permit menţinerea echilibrului dinamic al climatului. Prima consecinţă a dispariţiei curentului Golfului ar fi intrarea Europei într-o nouă glaciaţiune.