Din nou despre calote, de data aceasta cu câteva cifre

Pentru cei interesaţi de topirea calotelor şi de încălzirea globală s-ar putea să fie o lectură interesantă... până la urmă!

Colegul nostru fizician a răspuns amabil şi politicos la comentariul meu, însă a lăsat să se simtă un pic de defensivă în răspunsurile sale: http://www.stiintaazi.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=135:polul-nord-ar-putea-rmane-fr-ghea-in-2008&catid=56:mediu&Itemid=59#yvComment

Bineînţeles că nu m-am putut abţine:

Dragă Adi,
Te rog să nu te superi, chiar îmi cer scuze dacă prin stângăcie am lăsat să se înţeleagă vreo atitudine impertinentă sau destructivă. Dezbaterea unor astfel de probleme stringente de către oameni de pregătiri cât mai diferite nu poate fi decât benefică. Nu ajută însă la nimic să ne cramponăm sau din orgoliu să uităm scopul. Am recitit comentariul meu şi zău că nu văd unde am lăsat să se înţeleagă că n-ar mai trebui să scrii.
Cum se spune, am criticat opera, nu autorul, ceea ce ar trebui să fie ok pentru un om de ştiinţă (în devenire), de aceea nu aş dori să intru în polemică pe mărunţişuri. Te rog însă reciteşte (cu atenţie) răspunsul tău de la ora 10:29, de pe la jumătatea primului paragraf, şi dacă nici de data asta nu observi nici o eroare gravă de logică, spune-mi, şi am să încerc să zic mai pe îndelete. E suficient să notăm cu A şi B cele două părţi ale inecuaţiei, şi să ne minunăm cum de se schimbă rolurile de la o propoziţie la alta. În orice caz, limba noastră nu e pe 'convingeri' ci există nişte cărţi mai mari, numite dicţionare.
Nici nu am spus că topirea gheţii din nord nu ar avea impact negativ. Am spus doar că prin comparaţie între cele două situaţii, cea din sud este mai rea. Chiar şi din punctul de vedere al dispariţiei 'oglinzii' de gheaţă, tot mai grav este să rămână o suprafaţă de rocă descoperită în bătaia Soarelui decât o suprafaţă de apă. Este demonstrat, este cunoscut, dacă vrei îţi explic. Roca se încălzeşte mult mai repede la soare. Se vorbeşte despre acest lucru la fizica din clasa a şasea.
Dacă gheaţa din ocean se topeşte, după cum bine spuneai mai devreme, se topeşte doar cât timp bate Soarele pe acolo, dincolo de Cercul Polar, adica jumătate de an, şi se reface în cealaltă jumătate. Acum să mai luăm nişte fizică de gimnaziu: îţi mai aminteşti de căldura specifică şi de căldura latentă? Ei bine, datorită acestei călduri latente are loc un fenomen foarte interesant în momentul topirii gheţii: se consumă o cantitate de căldură considerabilă fără a creşte practic temperatura apei cu vreun grad. În momentul topirii, gheaţa are zero grade, apa are zero grade, pentru simpla trecere din faza solidă în faza lichidă se cheltuieşte (mai precis se absoarbe din mediu) o cantitate de căldură care se va elibera înapoi de-abia în momentul transformării inverse. Aceasta reprezintă o pierdere de căldură - deci o răcire - a mediului, fără creşterea temperaturii apei, considerabil mai mare decât răcirea mediului necesară pentru a încălzi calota glaciară - să spunem - de la minus patru la minus trei grade Celsius (şi care se reflectă deci într-o creştere a temperaturii gheţii). Dacă subiectul e prea greu de cuprins sau prea greu de crezut, voi reveni să explic mai pe îndelete. Este vorba de pierderea (cedarea) căldurii de către mediu (atmosferă şi apa caldă venită prin curenţi oceanici) care duce la răcirea acestuia, pentru creşterea temperaturii gheţii, topirea gheţii, şi apoi creşterea temperaturii apei reci rezultate din topirea gheţii. Ia să vedem care sunt valorile:

• Pentru a încălzi un kilogram de gheaţă cu un grad (spre exemplu de la -5 la -4 grade Celsius), mediul pierde 2100 Jouli (căldura specifică a gheţii);
• Pentru a topi un kilogram de gheaţă fără creştere de temperatură (temperatura rămânând zero grade Celsius), mediul pierde 333000 Jouli (căldura latentă de topire a gheţii);
• Pentru a încălzi un kilogram de apă cu un grad (spre exemplu de la +4 la +5 grade Celsius), mediul pierde 4180 Jouli (căldura specifică a apei).
  

Prin urmare, topirea gheţii este cel mai profitabil (eficient) mod de răcire a mediului acesta supraîncălzit prin amplificarea antropică a efectului de seră. Fără nici o creştere a temperaturii, se pierde de aproximativ 160 de ori mai multă căldură decât prin încălzirea gheţii cu un grad. După topire, pentru fiecare grad în plus oferit apei oceanului, mediul cedează de aproximativ două ori mai multă căldură decât îi ceda gheţii pentru aceeaşi diferenţă de temperatură!
Astfel, fenomenul semnalat în articol - topirea gheţii arctice - ar trebui privit mai mult ca un simptom care să ne convingă de adevărata dimensiune a încălzirii globale, şi mai puţin ca un fenomen nociv prin sine, întrucât constatăm că nu este altceva decât un mecanism de autoreglare al planetei (care bineînţeles că este în pericol de a fi depăşit în capacitate de impactul antropic).
Succes mult! Nu te opri, dar nici nu da calitatea pe cantitate. Şi, mai important, nu lăsa orgoliul să-ţi întunece valoarea!