Simt ca tocmai mi-am mai facut un prieten...

... şi nu unul oarecare!
În goana după concretul cotidian rareori ne mai rămâne timp pentru sine. Conversaţia despre calote glaciare despre care am mai scris s-a desfăşurat în bruma de timp "liber" din săptămână, adică duminică noaptea. La un moment dat celula (nervoasă) şi-a cerut drepturile şi am închinat şi eu steagul (am băgat cornul în pernă), şi de atunci n-am mai avut un moment sa mai navighez pe reţea. Adrian însă a înţeles prin propria experienţă care este cauza meschină din care nu am mai citit răspunsul său, redactat la vreo două ore după ultimul meu mesaj, şi a venit în întâmpinarea mea, trimiţându-mi un mesaj pe mail.
Mulţumesc, Adrian! Mă bucur că te-am întâlnit şi simt că nu va fi în van...

Reproduc mai jos răspunsul lui Adrian la comentariul meu:
~~~~~~
Buna Ştefan! Mulţumesc pentru comentariul clar, detaliat şi constructiv. Cred că de data aceasta am înţeles ce voiai să zici. Într-adevar ai lămurit că ştii să critici opera şi nu omul şi că aduci argumente constructive şi detaliate, cand este cazul. Îţi mulţumesc, apreciez foarte mult comentariul tău. Acum să le iau pe rând.
Greşeala de logică
Cred că am găsit greşeala de logică. Se spune că A câştigă în detrimentul lui B, dar că B pierde în favoarea lui A. Eu am folosit incorect cum că B ar pierde în detrimentul lui A. Despra asta e vorba? Într-adevăr, cred că e departarea de ţară, nu am folosit de multă vreme "a pierde în favoarea cuiva". Ca să fi fost constructiv din prima, ar fi trebuit să îmi spui care este greşeala. Abia după mult efort mi-am dat seama de soluţie. Dar a meritat. Mulţumesc. Am mai învăţat ceva astăzi.
Impactul topirii gheţii de la Polul Nord asupra mediului
Am înţelels tot ce ai spus şi sunt de acord cu tot ce ai spus. Topirea în sine nu ridică temperatura mediului, conform fenomenului căldurii latente, ci doar absoarbe o energie foarte mare din mediu. Topirea atestă că aceasta energie exista în mediu, foarte probabil adusă de oameni prin arderea de combustibili fosili. Aşadar topirea atestă odată în plus încălzirea globală, aşa cum ai spus şi tu şi cum au spus şi autorii din New Scientist. Este drept că ar fi trebuit să accentuez aceasta mai bine în articol.
Sunt de acord ca dacă s-ar topi gheaţa de la Polul Sud impactul asupra mediului ar fi mult mai mare decât dacă s-ar topi gheaţa de la Polul Nord. Într-adevăr nivelul oceanelor ar creşte dacă se topeşte gheaţa de la Polul Sud şi ar rămâne constant dacă se topeşte gheaţa de la Polul Nord. Din fericire, gheaţa de la Polul Sud nu se topeşte, ba chiar creşte de la an la an, în timp cea de la Polul Nord scade de la an la an. Mai mult, din pacate, creşterea gheţii de la Polul Sud nu compensează scăderea gheţii de la Polul Nord. De ce se întâmplă aceasta? Nu sunt de specialitate, dar este o întrebare interesantă. Dacă tu sau altcineva ştiţi mai multe, aş aprecia dacă ai explica aşa frumos cum ai explicat şi în mesajul precedent.
Problematica curenţilor marini
De asemenea, poţi dezvolta ideea că salinitatea curenţilor contribuie la intensitatea lor? Am citit chiar astăzi o ştire în Adevărul, pe care am citat-o la revista presei româneşti de ştiinţă de astăzi de la StiintaAzi.ro, unde se spune că se estimează ca pentru următorii ani curentul Golfului să scadă în intensitate şi astfel temperatura Europei să scadă. Dar cam în zece ani, zic cercetătorii, efectul acesta regulatoriu natural nu va mai face faţă şi temperaturile vor creşte iarăşi. Ştii cumva mai multe pe această temă?
Famelab
La final, îţi multumesc pentru sfatul de a face mai întâi calitate şi apoi cantitate. Aşa încercăm. Încercăm să scriem mai degrabă articole scurte, dar concise, decât articole lungi, cu vorbărie multă. Mai facem şi greşeli, mai învăţăm din ele. Îmi pare rău dacă am părut orgolios, te asigur că accept sfaturi constructive. De asemenea, am văzut pe net că ai câştigat ediţia Iaşi a FameLab de anul acesta, chiar pe tema încălzirii globale şi a combustibililor fosili! Felicitări! FameLab este o iniţiativă excelentă în România şi am scris şi eu despre concurs la Stiinta.info. Dacă aş fi fost şi eu în România, mi-ar plăcea să fi participat şi eu. M-a impresionat să văd că cineva a încercat să explice mecanica cuantică lăsând o portocală să se rostogolească şi a şi câştigat. Frumoasă idee. Cred că a fost la Iaşi aceasta. Ştii cumva, a lăsat-o să se rostogolească în linie dreaptă, sau a pus-o în gropiţă? Poate era mai aproape aşa de ideea de groapă de potenţial. Mult succes la faza de la tv la Bucureşti şi cursuri cât mai interesante acolo. Comunicarea ştiinţei mă pasionează şi pe mine (de asta am şi creat acest site şi fizicaparticulelor.ro). Dacă ai dori să comunici şi cu mine sau cu noi trucuri despre comunicarea ştiinţei ce le vei învăţa, voi fi onorat. Uşor, uşor, informarea ştiinţifică, constructivă şi critică a românilor poate creşte.
Mulţumesc pentru articol, cred că am lămurit acum toate, dar aştept confirmarea ta.
Numai bine, Adrian Buzatu