Am primit un link la urmatorul filmuleţ extraordinar, filmat în Caminito del Rey, (poteca Regelui), o via ferrata construită între 1901 şi 1905 în El Chorro, cheile râului Guadalhorce, la aproximativ 25 km de Málaga, Spania. În prezent este cam părăginită, dar deja a fost bugetat un proiect de reabilitare.
În articolul de pe wikipedia mai sunt nişte link-uri către alte filmuleţe. Vizionare plăcută!
Dacă ştiam de exsistenţa acestui minunat obiectiv, făceam o escapadă până acolo în timpul întâlnirii pe care am avut-o la Málaga.
vineri, 9 mai 2008
Liberalizarea furtului... Not [too many] comments!
Nu ştiu cum, dar am dat adineaori de un articol pe care brusc îl cred...
Nu prea am cuvinte, este destul de explicit. Despre sintagma "Banii studenţilor" ştiu muuult mai multe studenţii noştri dragi, care au muncit pe brânci pentru [cele mai multe] proiecte de milioane şi au rămas cu buza umflată (total sau parţial), cu bugetul ciunţit, fiind uneori puşi în imposibilitatea de a mai respecta obiectivele stabilite...
Atât pot să vă îndemn... [nu mai fiţi fraieri să] munciţi, munciţi şi iar munciţi, că banii vi-i iau gălbejiţii...
Şi pentru ce? Pentru o cauză pierdută... Adormiţei nu va vedea lumina turului 2 iar Moliceanu nu va mai pupa aşa pâinică.
Bună ziua de iaşi, 9.05.2008
http://www.ziuaiasi.ro/Banii-studentilor-deturnati-electoral-A24274.html
Nu prea am cuvinte, este destul de explicit. Despre sintagma "Banii studenţilor" ştiu muuult mai multe studenţii noştri dragi, care au muncit pe brânci pentru [cele mai multe] proiecte de milioane şi au rămas cu buza umflată (total sau parţial), cu bugetul ciunţit, fiind uneori puşi în imposibilitatea de a mai respecta obiectivele stabilite...
Atât pot să vă îndemn... [nu mai fiţi fraieri să] munciţi, munciţi şi iar munciţi, că banii vi-i iau gălbejiţii...
Şi pentru ce? Pentru o cauză pierdută... Adormiţei nu va vedea lumina turului 2 iar Moliceanu nu va mai pupa aşa pâinică.
Bună ziua de iaşi, 9.05.2008
http://www.ziuaiasi.ro/Banii-studentilor-deturnati-electoral-A24274.html
joi, 8 mai 2008
Râsu' plânsu' - vreţi să trăiţi prea bine!
Ziarul de iaşi, 8 mai 2008:
E.ON [zice]: Ieşenii şi-au cumpărat prea multe electrocasnice
http://www.ziaruldeiasi.ro/cms/site/z_is/news/156569.html?cp=1
Cu greu îmi stăpânesc râsul la auzul motivaţiilor oferite de 'concernul german'. De fapt e vreun funcţionar local care a inventat prostia asta.
Mă întreb: În Germania, dacă ai veni cu astfel de scuze în faţa cetăţenilor, ai mai exista a doua zi? Îmi răspund: Ar spăla Angela Merkel pe jos cu ei, de n-ar mai putea sa vândă curent nici in Somalia...
E.ON [zice]: Ieşenii şi-au cumpărat prea multe electrocasnice
http://www.ziaruldeiasi.ro/cms/site/z_is/news/156569.html?cp=1
Cu greu îmi stăpânesc râsul la auzul motivaţiilor oferite de 'concernul german'. De fapt e vreun funcţionar local care a inventat prostia asta.
Mă întreb: În Germania, dacă ai veni cu astfel de scuze în faţa cetăţenilor, ai mai exista a doua zi? Îmi răspund: Ar spăla Angela Merkel pe jos cu ei, de n-ar mai putea sa vândă curent nici in Somalia...
Aţi plantat un copac? Acum salvaţi o viaţă!
Donează sânge ! În perioada 5-9 mai, la Centrul de transfuzie sanguină din Iaşi (între spitalul Sf.Spiridon şi Policlinica nr.1) se va desfăşura această campanie, promovată de Societatea Studenţilor Medicinişti Iaşi, care doreşte să salveze vieţi. Dacă te numeri printre cei care pot salva o viaţă (ai sânge în tine - orice grupă sanguină), te rugăm să vii între 8.30-12.30 la locul mai sus menţionat. Ca bonus pentru fapta ta, vei primi bonuri de masă în valoare de 52 RON, analize gratuite, scutire pentru o zi şi transport gratuit în acea zi + SALVAREA UNEI VIEŢI ! Aşa că te aştept să FII EROU ! Dă mesajul mai departe, sigur cineva va mai vrea să fie erou, dar eu nu-l am in lista de messenger, şi nici nu-mi citeşte blogul !
LEGE nr.4 din 10 ianuarie 1995:
Art. 10. (1) beneficii:
c) 2 zile libere de la locul de munca, inclusiv ziua donării...
d) 2 zile consecutive scutire de frecvenţă, inclusiv ziua donării, elevilor şi studenţilor;
Deja, de două ore de când am dat mesajul pe messenger, am primit telefoane de la prieteni care m-au întrebat cum să ajungă acolo, şi deja sunt la centru, donează!
LEGE nr.4 din 10 ianuarie 1995:
Art. 10. (1) beneficii:
c) 2 zile libere de la locul de munca, inclusiv ziua donării...
d) 2 zile consecutive scutire de frecvenţă, inclusiv ziua donării, elevilor şi studenţilor;
Deja, de două ore de când am dat mesajul pe messenger, am primit telefoane de la prieteni care m-au întrebat cum să ajungă acolo, şi deja sunt la centru, donează!
miercuri, 7 mai 2008
GIS pentru prevenirea inundatiilor
Cotidianul, 7 mai 2008
http://www.cotidianul.ro/inundatiile_vor_fi_contracarate_cu_atlase_din_anii_70-42861.html
Asa trebuie facut, utilizand GIS, dar nu cu harta cadastrului apelor (in care nici macar nu sunt inventariate toate cursurile de apa permanente sau nepermanente, ci doar cursurile de apa cu lungimea de minimum 5 km. Problema nu se va rezolva asa. Se cunoaste faptul ca cele mai destructive evenimente cauzate de inundatii catastrofale au fost generate nu atat de cursul de apa umflat, cat de apa pluviala concentrata pe versanti. Nu trebuie confundat GIS-ul cu cartografia digitala sau cu stocarea unui strat in calculator, fie el si in format vectorial. Este necesar un Model Numeric al Altitudinii terenului foarte detaliat pentru intreaga suprafata a tarii, si de asemenea harta vegetatiei, care trebuie refacuta. Nu numai cu zonele impadurite sau nu, ci si cu informatii precise despre tipul de vegetatie, densitate, varsta, specii. Nu are absolut nici un sens cartografierea sau reambularea numai a zonelor inundabile, caci apa care distruge nu se naste acolo. Harta tipurilor de sol cu valorile permeabilitatii si capacitatii de camp este de asemenea necesara. Abia dupa aceea se pot corobora datele si emite judecati in privinta inundabilitatii diverselor zone si a valorilor de atentie respectiv de alerta pentru valorile prognozate ale precipitatiilor pentru fiecare areal in parte!
http://www.cotidianul.ro/inundatiile_vor_fi_contracarate_cu_atlase_din_anii_70-42861.html
Asa trebuie facut, utilizand GIS, dar nu cu harta cadastrului apelor (in care nici macar nu sunt inventariate toate cursurile de apa permanente sau nepermanente, ci doar cursurile de apa cu lungimea de minimum 5 km. Problema nu se va rezolva asa. Se cunoaste faptul ca cele mai destructive evenimente cauzate de inundatii catastrofale au fost generate nu atat de cursul de apa umflat, cat de apa pluviala concentrata pe versanti. Nu trebuie confundat GIS-ul cu cartografia digitala sau cu stocarea unui strat in calculator, fie el si in format vectorial. Este necesar un Model Numeric al Altitudinii terenului foarte detaliat pentru intreaga suprafata a tarii, si de asemenea harta vegetatiei, care trebuie refacuta. Nu numai cu zonele impadurite sau nu, ci si cu informatii precise despre tipul de vegetatie, densitate, varsta, specii. Nu are absolut nici un sens cartografierea sau reambularea numai a zonelor inundabile, caci apa care distruge nu se naste acolo. Harta tipurilor de sol cu valorile permeabilitatii si capacitatii de camp este de asemenea necesara. Abia dupa aceea se pot corobora datele si emite judecati in privinta inundabilitatii diverselor zone si a valorilor de atentie respectiv de alerta pentru valorile prognozate ale precipitatiilor pentru fiecare areal in parte!
Chevrolet Captiva, mai lăudat decât trebuie
Bună ziua Iaşi, 7 mai 2008:
http://www.ziuaiasi.ro/Farmecul-Chevrolet-Captiva--A24070.html
Zici că-i cea mai bună maşină pe care ai vazut-o vreodata...
Eu însă am fost la lansare, anul trecut, şi m-am urcat în ea, m-am uitat pe toate părţile, prin toate broşurile etc. Nu m-am putut abţine:
Dacă e mesaj de reclamă de ce il dati drept articol? Citez: ,,combinatie intre un suv si o berlina de clasa superioara,, apoi 5 randuri mai jos ,,Captiva fiind mai mult decat un SUV,,Poate intr-adevar transporta usor sapte persoane cu conditia ca ultimele doua persoane sa fie copii pana in 8 ani, scaunelele pliante din portbagaj sunt chiar hilare, ca sa nu mai vorbim ca pe bancheta cu 3 locuri nu ai loc la genunchi (sau strivesti soferul si pasagerul din dreapta, ca sa ai tu). Munti de bagaje poate doar in remorca. Din acest punct de vedere (al spatiului si al locurilor pentru pasageri) nici nu se compara cu Logan MCV. Plusul de putere al gamei de motoare eficiente si rafinate este consumat in exclusivitate pe caratul plusului de greutate al fierataniei, performantele dinamice fiind de aceleasi ca si la susnumitul mcv. Diferenta de pret insa (de la simplu la dublu) nu cred ca justifica decat imaginea (implantul de ego, cum bine spunea o reclama), nici pe departe scaunul electric, schimbatorul de cd-uri, airbagurile cortina si jantele de aluminiu (de altfel bune si interesante).
http://www.ziuaiasi.ro/Farmecul-Chevrolet-Captiva--A24070.html
Zici că-i cea mai bună maşină pe care ai vazut-o vreodata...
Eu însă am fost la lansare, anul trecut, şi m-am urcat în ea, m-am uitat pe toate părţile, prin toate broşurile etc. Nu m-am putut abţine:
Dacă e mesaj de reclamă de ce il dati drept articol? Citez: ,,combinatie intre un suv si o berlina de clasa superioara,, apoi 5 randuri mai jos ,,Captiva fiind mai mult decat un SUV,,Poate intr-adevar transporta usor sapte persoane cu conditia ca ultimele doua persoane sa fie copii pana in 8 ani, scaunelele pliante din portbagaj sunt chiar hilare, ca sa nu mai vorbim ca pe bancheta cu 3 locuri nu ai loc la genunchi (sau strivesti soferul si pasagerul din dreapta, ca sa ai tu). Munti de bagaje poate doar in remorca. Din acest punct de vedere (al spatiului si al locurilor pentru pasageri) nici nu se compara cu Logan MCV. Plusul de putere al gamei de motoare eficiente si rafinate este consumat in exclusivitate pe caratul plusului de greutate al fierataniei, performantele dinamice fiind de aceleasi ca si la susnumitul mcv. Diferenta de pret insa (de la simplu la dublu) nu cred ca justifica decat imaginea (implantul de ego, cum bine spunea o reclama), nici pe departe scaunul electric, schimbatorul de cd-uri, airbagurile cortina si jantele de aluminiu (de altfel bune si interesante).
marți, 6 mai 2008
Abilităţi
Nu-mi propusesem încă să pun şi bancuri pe-aici, având în vedere că rar, foarte rar, mai aud câte un banc pe care să nu-l ştiu (şi chiar le mai şi localizez în timp, cam de la ce vârstă îl ştiu pe fiecare). Azi însă am primit unul care mi-a zmuls un râs silenţios, şi îl reproduc cu un cuvânt schimbat, ca să nu fie interpretat ca rasist:
Şeful echipei de Formula 1 Ferrari şi-a concediat tehnicienii şi în locul lor a angajat meşteri din România pentru că scot roţile de 3 ori mai repede. Mai târziu i-a părut rău. E drept că faţă de timpul obişnuit desfăceau roţile în 3 secunde, însă în cele 7 secunde rămase au revopsit caroseria, au schimbat seria de fabricaţie şi au vândut-o drept Honda...
...Şi dacă tot am ajuns la capitolul zâmbete (uneori explozii de râs), daţi o căutare după Disorder in the court şi citiţi ce găsiţi prin linkurile respective. Este vorba despre fragmente autentice de convorbiri din sala de judecată. Pe vremuri în România era o rubrică prin ziare şi almanahe numită "Din caietul grefierului":
Reproduc aici numai două dintre linkuri http://www.bazza.com/sj/humour/DisorderInTheCourt.html
http://funnies.paco.to/lawyerQA.html
Şeful echipei de Formula 1 Ferrari şi-a concediat tehnicienii şi în locul lor a angajat meşteri din România pentru că scot roţile de 3 ori mai repede. Mai târziu i-a părut rău. E drept că faţă de timpul obişnuit desfăceau roţile în 3 secunde, însă în cele 7 secunde rămase au revopsit caroseria, au schimbat seria de fabricaţie şi au vândut-o drept Honda...
...Şi dacă tot am ajuns la capitolul zâmbete (uneori explozii de râs), daţi o căutare după Disorder in the court şi citiţi ce găsiţi prin linkurile respective. Este vorba despre fragmente autentice de convorbiri din sala de judecată. Pe vremuri în România era o rubrică prin ziare şi almanahe numită "Din caietul grefierului":
Reproduc aici numai două dintre linkuri http://www.bazza.com/sj/humour/DisorderInTheCourt.html
http://funnies.paco.to/lawyerQA.html
Simt ca tocmai mi-am mai facut un prieten...
... şi nu unul oarecare!
În goana după concretul cotidian rareori ne mai rămâne timp pentru sine. Conversaţia despre calote glaciare despre care am mai scris s-a desfăşurat în bruma de timp "liber" din săptămână, adică duminică noaptea. La un moment dat celula (nervoasă) şi-a cerut drepturile şi am închinat şi eu steagul (am băgat cornul în pernă), şi de atunci n-am mai avut un moment sa mai navighez pe reţea. Adrian însă a înţeles prin propria experienţă care este cauza meschină din care nu am mai citit răspunsul său, redactat la vreo două ore după ultimul meu mesaj, şi a venit în întâmpinarea mea, trimiţându-mi un mesaj pe mail.
Mulţumesc, Adrian! Mă bucur că te-am întâlnit şi simt că nu va fi în van...
Reproduc mai jos răspunsul lui Adrian la comentariul meu:
~~~~~~
Buna Ştefan! Mulţumesc pentru comentariul clar, detaliat şi constructiv. Cred că de data aceasta am înţeles ce voiai să zici. Într-adevar ai lămurit că ştii să critici opera şi nu omul şi că aduci argumente constructive şi detaliate, cand este cazul. Îţi mulţumesc, apreciez foarte mult comentariul tău. Acum să le iau pe rând.
Greşeala de logică
Cred că am găsit greşeala de logică. Se spune că A câştigă în detrimentul lui B, dar că B pierde în favoarea lui A. Eu am folosit incorect cum că B ar pierde în detrimentul lui A. Despra asta e vorba? Într-adevăr, cred că e departarea de ţară, nu am folosit de multă vreme "a pierde în favoarea cuiva". Ca să fi fost constructiv din prima, ar fi trebuit să îmi spui care este greşeala. Abia după mult efort mi-am dat seama de soluţie. Dar a meritat. Mulţumesc. Am mai învăţat ceva astăzi.
Impactul topirii gheţii de la Polul Nord asupra mediului
Am înţelels tot ce ai spus şi sunt de acord cu tot ce ai spus. Topirea în sine nu ridică temperatura mediului, conform fenomenului căldurii latente, ci doar absoarbe o energie foarte mare din mediu. Topirea atestă că aceasta energie exista în mediu, foarte probabil adusă de oameni prin arderea de combustibili fosili. Aşadar topirea atestă odată în plus încălzirea globală, aşa cum ai spus şi tu şi cum au spus şi autorii din New Scientist. Este drept că ar fi trebuit să accentuez aceasta mai bine în articol.
Sunt de acord ca dacă s-ar topi gheaţa de la Polul Sud impactul asupra mediului ar fi mult mai mare decât dacă s-ar topi gheaţa de la Polul Nord. Într-adevăr nivelul oceanelor ar creşte dacă se topeşte gheaţa de la Polul Sud şi ar rămâne constant dacă se topeşte gheaţa de la Polul Nord. Din fericire, gheaţa de la Polul Sud nu se topeşte, ba chiar creşte de la an la an, în timp cea de la Polul Nord scade de la an la an. Mai mult, din pacate, creşterea gheţii de la Polul Sud nu compensează scăderea gheţii de la Polul Nord. De ce se întâmplă aceasta? Nu sunt de specialitate, dar este o întrebare interesantă. Dacă tu sau altcineva ştiţi mai multe, aş aprecia dacă ai explica aşa frumos cum ai explicat şi în mesajul precedent.
Problematica curenţilor marini
De asemenea, poţi dezvolta ideea că salinitatea curenţilor contribuie la intensitatea lor? Am citit chiar astăzi o ştire în Adevărul, pe care am citat-o la revista presei româneşti de ştiinţă de astăzi de la StiintaAzi.ro, unde se spune că se estimează ca pentru următorii ani curentul Golfului să scadă în intensitate şi astfel temperatura Europei să scadă. Dar cam în zece ani, zic cercetătorii, efectul acesta regulatoriu natural nu va mai face faţă şi temperaturile vor creşte iarăşi. Ştii cumva mai multe pe această temă?
Famelab
La final, îţi multumesc pentru sfatul de a face mai întâi calitate şi apoi cantitate. Aşa încercăm. Încercăm să scriem mai degrabă articole scurte, dar concise, decât articole lungi, cu vorbărie multă. Mai facem şi greşeli, mai învăţăm din ele. Îmi pare rău dacă am părut orgolios, te asigur că accept sfaturi constructive. De asemenea, am văzut pe net că ai câştigat ediţia Iaşi a FameLab de anul acesta, chiar pe tema încălzirii globale şi a combustibililor fosili! Felicitări! FameLab este o iniţiativă excelentă în România şi am scris şi eu despre concurs la Stiinta.info. Dacă aş fi fost şi eu în România, mi-ar plăcea să fi participat şi eu. M-a impresionat să văd că cineva a încercat să explice mecanica cuantică lăsând o portocală să se rostogolească şi a şi câştigat. Frumoasă idee. Cred că a fost la Iaşi aceasta. Ştii cumva, a lăsat-o să se rostogolească în linie dreaptă, sau a pus-o în gropiţă? Poate era mai aproape aşa de ideea de groapă de potenţial. Mult succes la faza de la tv la Bucureşti şi cursuri cât mai interesante acolo. Comunicarea ştiinţei mă pasionează şi pe mine (de asta am şi creat acest site şi fizicaparticulelor.ro). Dacă ai dori să comunici şi cu mine sau cu noi trucuri despre comunicarea ştiinţei ce le vei învăţa, voi fi onorat. Uşor, uşor, informarea ştiinţifică, constructivă şi critică a românilor poate creşte.
Mulţumesc pentru articol, cred că am lămurit acum toate, dar aştept confirmarea ta.
Numai bine, Adrian Buzatu
În goana după concretul cotidian rareori ne mai rămâne timp pentru sine. Conversaţia despre calote glaciare despre care am mai scris s-a desfăşurat în bruma de timp "liber" din săptămână, adică duminică noaptea. La un moment dat celula (nervoasă) şi-a cerut drepturile şi am închinat şi eu steagul (am băgat cornul în pernă), şi de atunci n-am mai avut un moment sa mai navighez pe reţea. Adrian însă a înţeles prin propria experienţă care este cauza meschină din care nu am mai citit răspunsul său, redactat la vreo două ore după ultimul meu mesaj, şi a venit în întâmpinarea mea, trimiţându-mi un mesaj pe mail.
Mulţumesc, Adrian! Mă bucur că te-am întâlnit şi simt că nu va fi în van...
Reproduc mai jos răspunsul lui Adrian la comentariul meu:
~~~~~~
Buna Ştefan! Mulţumesc pentru comentariul clar, detaliat şi constructiv. Cred că de data aceasta am înţeles ce voiai să zici. Într-adevar ai lămurit că ştii să critici opera şi nu omul şi că aduci argumente constructive şi detaliate, cand este cazul. Îţi mulţumesc, apreciez foarte mult comentariul tău. Acum să le iau pe rând.
Greşeala de logică
Cred că am găsit greşeala de logică. Se spune că A câştigă în detrimentul lui B, dar că B pierde în favoarea lui A. Eu am folosit incorect cum că B ar pierde în detrimentul lui A. Despra asta e vorba? Într-adevăr, cred că e departarea de ţară, nu am folosit de multă vreme "a pierde în favoarea cuiva". Ca să fi fost constructiv din prima, ar fi trebuit să îmi spui care este greşeala. Abia după mult efort mi-am dat seama de soluţie. Dar a meritat. Mulţumesc. Am mai învăţat ceva astăzi.
Impactul topirii gheţii de la Polul Nord asupra mediului
Am înţelels tot ce ai spus şi sunt de acord cu tot ce ai spus. Topirea în sine nu ridică temperatura mediului, conform fenomenului căldurii latente, ci doar absoarbe o energie foarte mare din mediu. Topirea atestă că aceasta energie exista în mediu, foarte probabil adusă de oameni prin arderea de combustibili fosili. Aşadar topirea atestă odată în plus încălzirea globală, aşa cum ai spus şi tu şi cum au spus şi autorii din New Scientist. Este drept că ar fi trebuit să accentuez aceasta mai bine în articol.
Sunt de acord ca dacă s-ar topi gheaţa de la Polul Sud impactul asupra mediului ar fi mult mai mare decât dacă s-ar topi gheaţa de la Polul Nord. Într-adevăr nivelul oceanelor ar creşte dacă se topeşte gheaţa de la Polul Sud şi ar rămâne constant dacă se topeşte gheaţa de la Polul Nord. Din fericire, gheaţa de la Polul Sud nu se topeşte, ba chiar creşte de la an la an, în timp cea de la Polul Nord scade de la an la an. Mai mult, din pacate, creşterea gheţii de la Polul Sud nu compensează scăderea gheţii de la Polul Nord. De ce se întâmplă aceasta? Nu sunt de specialitate, dar este o întrebare interesantă. Dacă tu sau altcineva ştiţi mai multe, aş aprecia dacă ai explica aşa frumos cum ai explicat şi în mesajul precedent.
Problematica curenţilor marini
De asemenea, poţi dezvolta ideea că salinitatea curenţilor contribuie la intensitatea lor? Am citit chiar astăzi o ştire în Adevărul, pe care am citat-o la revista presei româneşti de ştiinţă de astăzi de la StiintaAzi.ro, unde se spune că se estimează ca pentru următorii ani curentul Golfului să scadă în intensitate şi astfel temperatura Europei să scadă. Dar cam în zece ani, zic cercetătorii, efectul acesta regulatoriu natural nu va mai face faţă şi temperaturile vor creşte iarăşi. Ştii cumva mai multe pe această temă?
Famelab
La final, îţi multumesc pentru sfatul de a face mai întâi calitate şi apoi cantitate. Aşa încercăm. Încercăm să scriem mai degrabă articole scurte, dar concise, decât articole lungi, cu vorbărie multă. Mai facem şi greşeli, mai învăţăm din ele. Îmi pare rău dacă am părut orgolios, te asigur că accept sfaturi constructive. De asemenea, am văzut pe net că ai câştigat ediţia Iaşi a FameLab de anul acesta, chiar pe tema încălzirii globale şi a combustibililor fosili! Felicitări! FameLab este o iniţiativă excelentă în România şi am scris şi eu despre concurs la Stiinta.info. Dacă aş fi fost şi eu în România, mi-ar plăcea să fi participat şi eu. M-a impresionat să văd că cineva a încercat să explice mecanica cuantică lăsând o portocală să se rostogolească şi a şi câştigat. Frumoasă idee. Cred că a fost la Iaşi aceasta. Ştii cumva, a lăsat-o să se rostogolească în linie dreaptă, sau a pus-o în gropiţă? Poate era mai aproape aşa de ideea de groapă de potenţial. Mult succes la faza de la tv la Bucureşti şi cursuri cât mai interesante acolo. Comunicarea ştiinţei mă pasionează şi pe mine (de asta am şi creat acest site şi fizicaparticulelor.ro). Dacă ai dori să comunici şi cu mine sau cu noi trucuri despre comunicarea ştiinţei ce le vei învăţa, voi fi onorat. Uşor, uşor, informarea ştiinţifică, constructivă şi critică a românilor poate creşte.
Mulţumesc pentru articol, cred că am lămurit acum toate, dar aştept confirmarea ta.
Numai bine, Adrian Buzatu
luni, 5 mai 2008
Din nou despre calote, de data aceasta cu câteva cifre
Pentru cei interesaţi de topirea calotelor şi de încălzirea globală s-ar putea să fie o lectură interesantă... până la urmă!
Colegul nostru fizician a răspuns amabil şi politicos la comentariul meu, însă a lăsat să se simtă un pic de defensivă în răspunsurile sale: http://www.stiintaazi.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=135:polul-nord-ar-putea-rmane-fr-ghea-in-2008&catid=56:mediu&Itemid=59#yvComment
Bineînţeles că nu m-am putut abţine:
Dragă Adi,
Te rog să nu te superi, chiar îmi cer scuze dacă prin stângăcie am lăsat să se înţeleagă vreo atitudine impertinentă sau destructivă. Dezbaterea unor astfel de probleme stringente de către oameni de pregătiri cât mai diferite nu poate fi decât benefică. Nu ajută însă la nimic să ne cramponăm sau din orgoliu să uităm scopul. Am recitit comentariul meu şi zău că nu văd unde am lăsat să se înţeleagă că n-ar mai trebui să scrii.
Cum se spune, am criticat opera, nu autorul, ceea ce ar trebui să fie ok pentru un om de ştiinţă (în devenire), de aceea nu aş dori să intru în polemică pe mărunţişuri. Te rog însă reciteşte (cu atenţie) răspunsul tău de la ora 10:29, de pe la jumătatea primului paragraf, şi dacă nici de data asta nu observi nici o eroare gravă de logică, spune-mi, şi am să încerc să zic mai pe îndelete. E suficient să notăm cu A şi B cele două părţi ale inecuaţiei, şi să ne minunăm cum de se schimbă rolurile de la o propoziţie la alta. În orice caz, limba noastră nu e pe 'convingeri' ci există nişte cărţi mai mari, numite dicţionare.
Nici nu am spus că topirea gheţii din nord nu ar avea impact negativ. Am spus doar că prin comparaţie între cele două situaţii, cea din sud este mai rea. Chiar şi din punctul de vedere al dispariţiei 'oglinzii' de gheaţă, tot mai grav este să rămână o suprafaţă de rocă descoperită în bătaia Soarelui decât o suprafaţă de apă. Este demonstrat, este cunoscut, dacă vrei îţi explic. Roca se încălzeşte mult mai repede la soare. Se vorbeşte despre acest lucru la fizica din clasa a şasea.
Dacă gheaţa din ocean se topeşte, după cum bine spuneai mai devreme, se topeşte doar cât timp bate Soarele pe acolo, dincolo de Cercul Polar, adica jumătate de an, şi se reface în cealaltă jumătate. Acum să mai luăm nişte fizică de gimnaziu: îţi mai aminteşti de căldura specifică şi de căldura latentă? Ei bine, datorită acestei călduri latente are loc un fenomen foarte interesant în momentul topirii gheţii: se consumă o cantitate de căldură considerabilă fără a creşte practic temperatura apei cu vreun grad. În momentul topirii, gheaţa are zero grade, apa are zero grade, pentru simpla trecere din faza solidă în faza lichidă se cheltuieşte (mai precis se absoarbe din mediu) o cantitate de căldură care se va elibera înapoi de-abia în momentul transformării inverse. Aceasta reprezintă o pierdere de căldură - deci o răcire - a mediului, fără creşterea temperaturii apei, considerabil mai mare decât răcirea mediului necesară pentru a încălzi calota glaciară - să spunem - de la minus patru la minus trei grade Celsius (şi care se reflectă deci într-o creştere a temperaturii gheţii). Dacă subiectul e prea greu de cuprins sau prea greu de crezut, voi reveni să explic mai pe îndelete. Este vorba de pierderea (cedarea) căldurii de către mediu (atmosferă şi apa caldă venită prin curenţi oceanici) care duce la răcirea acestuia, pentru creşterea temperaturii gheţii, topirea gheţii, şi apoi creşterea temperaturii apei reci rezultate din topirea gheţii. Ia să vedem care sunt valorile:
- Pentru a încălzi un kilogram de gheaţă cu un grad (spre exemplu de la -5 la -4 grade Celsius), mediul pierde 2100 Jouli (căldura specifică a gheţii);
- Pentru a topi un kilogram de gheaţă fără creştere de temperatură (temperatura rămânând zero grade Celsius), mediul pierde 333000 Jouli (căldura latentă de topire a gheţii);
- Pentru a încălzi un kilogram de apă cu un grad (spre exemplu de la +4 la +5 grade Celsius), mediul pierde 4180 Jouli (căldura specifică a apei).
Prin urmare, topirea gheţii este cel mai profitabil (eficient) mod de răcire a mediului acesta supraîncălzit prin amplificarea antropică a efectului de seră. Fără nici o creştere a temperaturii, se pierde de aproximativ 160 de ori mai multă căldură decât prin încălzirea gheţii cu un grad. După topire, pentru fiecare grad în plus oferit apei oceanului, mediul cedează de aproximativ două ori mai multă căldură decât îi ceda gheţii pentru aceeaşi diferenţă de temperatură!
Astfel, fenomenul semnalat în articol - topirea gheţii arctice - ar trebui privit mai mult ca un simptom care să ne convingă de adevărata dimensiune a încălzirii globale, şi mai puţin ca un fenomen nociv prin sine, întrucât constatăm că nu este altceva decât un mecanism de autoreglare al planetei (care bineînţeles că este în pericol de a fi depăşit în capacitate de impactul antropic).
Succes mult! Nu te opri, dar nici nu da calitatea pe cantitate. Şi, mai important, nu lăsa orgoliul să-ţi întunece valoarea!
duminică, 4 mai 2008
Kaufland vs. Carrefour sau Trabant vs. BMW?
Un coleg blogger (cu numele de Sebah) a publicat recent (22.04.2008) un foarte interesant articol despre piaţa bunurilor de consum cu rulaj rapid din Iaşi
http://www.strategy-for-iasi.com/2008/04/fmcg-market-in-iasi.html
Nu sunt de acord însă cu acea schiţă care arată că locuitorii Copoului merg cu precădere la Fidelio, ceea ce ar fi o minciună. Nu ştiu cine şi-ar permite să emită astfel de teorii fără cea mai mică urmă de decenţă. Probabil că "Întreaga populaţie" căreia i-a fost aplicat chestionarul s-a rezumat la aproximativ 20 de studenţi de prin campusurile din Copou, dintre care vreo 11 or fi scris Fidelio. Nu este suficient de reprezentativ pentru a vopsi în galben o bucată atât de mare din Iaşi.
În al doilea rând, după cum declară autorul, noul Carrefour este gata pentru deschidere în viitorul apropiat. Kaufland nu va avea nici o şansă dacă nu îşi vor schimba politica şi nu vor concedia imediat câţiva angajaţi. Ei primesc continuu amenzi de la Oficiul pentru Protecţia Consumatorilor, dar se pare că nu învaţă lecţia şi continuă înşelătoria cu preţurile diferite de la raft la casă şi cu produsele expirate.
Oricum, alăturarea celor două nume pe criteriul că sunt amândouă "retaileri" mi-a amintit bancul cu posesorul de Trabant care are o altercaţie în trafic cu un posesor de BMW, iar când ajung să coboare din maşini şi să se confrunte personal, îi zice "eh, rău am ajuns dacă nici noi, ăştia cu maşini germane nu ne mai putem înţelege..."
http://www.strategy-for-iasi.com/2008/04/fmcg-market-in-iasi.html
Nu sunt de acord însă cu acea schiţă care arată că locuitorii Copoului merg cu precădere la Fidelio, ceea ce ar fi o minciună. Nu ştiu cine şi-ar permite să emită astfel de teorii fără cea mai mică urmă de decenţă. Probabil că "Întreaga populaţie" căreia i-a fost aplicat chestionarul s-a rezumat la aproximativ 20 de studenţi de prin campusurile din Copou, dintre care vreo 11 or fi scris Fidelio. Nu este suficient de reprezentativ pentru a vopsi în galben o bucată atât de mare din Iaşi.
În al doilea rând, după cum declară autorul, noul Carrefour este gata pentru deschidere în viitorul apropiat. Kaufland nu va avea nici o şansă dacă nu îşi vor schimba politica şi nu vor concedia imediat câţiva angajaţi. Ei primesc continuu amenzi de la Oficiul pentru Protecţia Consumatorilor, dar se pare că nu învaţă lecţia şi continuă înşelătoria cu preţurile diferite de la raft la casă şi cu produsele expirate.
Oricum, alăturarea celor două nume pe criteriul că sunt amândouă "retaileri" mi-a amintit bancul cu posesorul de Trabant care are o altercaţie în trafic cu un posesor de BMW, iar când ajung să coboare din maşini şi să se confrunte personal, îi zice "eh, rău am ajuns dacă nici noi, ăştia cu maşini germane nu ne mai putem înţelege..."
Zgomot despre calotele glaciare
Acum oricine poate scrie articole la reviste de ştiinţă, despre subiecte pe care nici măcar nu le înţelege. Să nu mai vorbim de calitatea limbii (materne, pentru unii) în care sunt redactate şi care văd lumina publicării nemodificate, în ciuda existenţei unor persoane care câştigă o pâinică din meseria de corector, ca să nu mai vorbim de editori.
Articolul distractiv:
http://www.stiintaazi.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=135:polul-nord-ar-putea-rmane-fr-ghea-in-2008&catid=56:mediu&Itemid=59
(Ştiinţa Azi, 28 aprilie 2008)
Uneori articolele sunt preluate fără discernământ şi de alte "publicaţii" care vând trafic:
http://www.stiinta.info/news/437
(Ştiinţă.info, 1 mai 2008)
Iată şi articolul original, de unde s-a inspirat colegul:
http://environment.newscientist.com/article/dn13779-north-pole-could-be-ice-free-in-2008.html
(New Scientist, 25 aprilie 2008)
Abia după ce am văzut şi articolul original, aş putea constata clasicul "Articolul conţine lucruri bune şi originale", numai că cele bune nu sunt originale iar cele originale nu sunt bune.
Cu tot respectul.. e trist când începem să uităm limba maternă (indiferent pe unde mai studiem)... De multe ori suntem înecaţi în greşeli ortografice sau gramaticale, însă treaba devine serioasă când iţi dai doctoratul în Canada şi faci greşeli elementare de semantică, citez "suprafaţa de gheaţă scade, în detrimentul oceanului lichid." Mai puneţi mâna măcar pe un dicţionar... e un fel de a spune "uite, îţi dau eu de la mine nişte bani, în detrimentul tău" :D
Asta aşa, din primul paragraf. Nu mai vreau să comentez.
Totuşi, revenind la conţinut: de ce ar fi mai bună situaţia în care rămâne continentul solid în loc de oceanul lichid? Felicitări lui Vlad pentru comentariul cu continentul de sub Antarctica. Asta este de fapt problema cea mai gravă care ar putea duce la creşterea nivelului oceanelor şi la scufundarea zonelor celor mai populate ale Globului.
Se pare că unii nu văd pădurea din cauza copacilor, altfel spus faci doctorat în fizica particulelor elementare dar nu-ţi mai aminteşti bruma de fizică strecurată la Cunoştinţe despre natură în clasele primare, sau primele experienţe cu cuburile de gheaţă din pahar...
Gheaţa plutitoare (cuburile din pahar) când se topeşte nu modifică cu nimic nivelul apei din pahar. Dacă însă se topeşte gheaţa de pe continent (adăugam apa rezultată din topirea cuburilor din frapieră) nivelul apei din pahar va creşte. O altă problemă legată de topirea gheţii din calotele continentale este aportul de apă dulce care ar putea pune frână curenţilor naturali descendenţi şi ascendenţi din ocean care permit menţinerea echilibrului dinamic al climatului. Prima consecinţă a dispariţiei curentului Golfului ar fi intrarea Europei într-o nouă glaciaţiune.
Articolul distractiv:
http://www.stiintaazi.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=135:polul-nord-ar-putea-rmane-fr-ghea-in-2008&catid=56:mediu&Itemid=59
(Ştiinţa Azi, 28 aprilie 2008)
Uneori articolele sunt preluate fără discernământ şi de alte "publicaţii" care vând trafic:
http://www.stiinta.info/news/437
(Ştiinţă.info, 1 mai 2008)
Iată şi articolul original, de unde s-a inspirat colegul:
http://environment.newscientist.com/article/dn13779-north-pole-could-be-ice-free-in-2008.html
(New Scientist, 25 aprilie 2008)
Abia după ce am văzut şi articolul original, aş putea constata clasicul "Articolul conţine lucruri bune şi originale", numai că cele bune nu sunt originale iar cele originale nu sunt bune.
Cu tot respectul.. e trist când începem să uităm limba maternă (indiferent pe unde mai studiem)... De multe ori suntem înecaţi în greşeli ortografice sau gramaticale, însă treaba devine serioasă când iţi dai doctoratul în Canada şi faci greşeli elementare de semantică, citez "suprafaţa de gheaţă scade, în detrimentul oceanului lichid." Mai puneţi mâna măcar pe un dicţionar... e un fel de a spune "uite, îţi dau eu de la mine nişte bani, în detrimentul tău" :D
Asta aşa, din primul paragraf. Nu mai vreau să comentez.
Totuşi, revenind la conţinut: de ce ar fi mai bună situaţia în care rămâne continentul solid în loc de oceanul lichid? Felicitări lui Vlad pentru comentariul cu continentul de sub Antarctica. Asta este de fapt problema cea mai gravă care ar putea duce la creşterea nivelului oceanelor şi la scufundarea zonelor celor mai populate ale Globului.
Se pare că unii nu văd pădurea din cauza copacilor, altfel spus faci doctorat în fizica particulelor elementare dar nu-ţi mai aminteşti bruma de fizică strecurată la Cunoştinţe despre natură în clasele primare, sau primele experienţe cu cuburile de gheaţă din pahar...
Gheaţa plutitoare (cuburile din pahar) când se topeşte nu modifică cu nimic nivelul apei din pahar. Dacă însă se topeşte gheaţa de pe continent (adăugam apa rezultată din topirea cuburilor din frapieră) nivelul apei din pahar va creşte. O altă problemă legată de topirea gheţii din calotele continentale este aportul de apă dulce care ar putea pune frână curenţilor naturali descendenţi şi ascendenţi din ocean care permit menţinerea echilibrului dinamic al climatului. Prima consecinţă a dispariţiei curentului Golfului ar fi intrarea Europei într-o nouă glaciaţiune.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
