Iată că citesc din nou, cu satisfacţie, unul dintre din ce în ce mai multele articole în care se povesteşte despre sancţiuni aplicate comercianţilor care practică înşelătoria. Printre mai multe articole de azi pe această temă, remarc articolul din Ziarul de Iaşi, 24.04.08: http://www.ziaruldeiasi.ro/cms/site/z_is/news/kaufland_prins_din_nou_cu_ocaua_mica_155979.html
Ca de obicei, comentariile sunt picante şi bine potrivite. Majoritatea ne-am fript cu astfel de măgării. Problema însă este că multă lume sesizează problemele, adesea chiar în magazin, dar nesimţirea comercianţilor se bazează tocmai pe resemnarea clientului, pe faptul că "n-o să se ducă să reclame". Unii spun că s-au adresat pe loc la casă şi au primit 1 leu înapoi. Personal am avut "plăcerea" să constat că diferenţa nu se află numai între preţul de la casă şi preţul de pe eticheta produsului, ci chiar între preţul de la casă şi preţul indicat de propriile lor scannere din magazin (lucru ce mi se pare a fi mult mai grav şi în nici un caz justificabil prin minciuna cu renegocierea)! Această diferenţă a avut în cazul meu şi valoarea de 2,5 lei.
Vă rog din suflet, NU LĂSAŢI ACESTE MIZERII NEPEDEPSITE, nu iertaţi acel leuţ furat, mai bine îl daţi de pomană singuri.
Multitudinea de amenzi din ultima vreme denotă faptul că echipa de la Inspectoratul Judeţean pentru Protecţia Consumatorului îşi face datoria. Bravo lor! Însă nu pot ei singuri să ţină sub control strict absolut toată activitatea comercială din judeţ. Trebuie să-i ajutăm. Trebuie să luăm atitudine pentru drepturile noastre!
Iată coordonatele OJPC:
Inspectoratul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor
Oviciul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Iaşi
Iaşi, Str. Toma Cozma nr. 11
tel. 0232-278233; fax: 0232-278234
e-mail: iasi@opc.ro
Atitudinea fiecăruia dintre noi contează! Aţi luat o ţeapă? Semnalaţi-o la OJPC! Nu vă costă nimic, nu vă va intimida nimeni, veţi primi un număr de înregistrare şi apoi veţi primi un răspuns privind soluţionarea problemei semnalate de dumneavoastră. Aveţi şi fotografii? Trimiteţi un e-mail. Veţi simţi în sfârşit că există cineva care are grijă de noi.
Dacă urmăriţi presa din ultima săptămână, puteţi observa că practicile ilegale de înşelătorie şi de punere în vânzare a produselor expirate sau alterate nu sunt accidente, ci reguli pe care îşi fundamentează aceşti comercianţi câştigurile colosale. Numai după amenzile din ultima lună se poate pune eticheta de RECIDIVIŞTI.
Nu se vor linişti până nu va ploua cu reclamaţii şi cu controale şi amenzi!
Luaţi atitudine!
joi, 24 aprilie 2008
miercuri, 23 aprilie 2008
Vulpea (frustraţii) şi strugurii
Azi am citit un articol despre anunţul Renault de lansare în toamnă a versiunii Sandero Pick-up şi a unui posibil facelift la Logan
http://www.automarket.ro/stiri/renault-anunta-sandero-pick-up-si-logan-facelift-11193.html?message=add_ok
Automarket, 23.04.2008.
Cum-necum, pe fiecare articol care pomeneste de Logan, se găsesc nişte mari experţi să comenteze cât e de rău, prost, scump, costisitor, consumator, ş.a.m.d. (tot ce e mai rău pe lume) acest model de maşină care a pus un umăr zdravăn la ridicarea din noroi a economiei româneşti. Majoritatea comentariilor sunt stupide de-a dreptul, izvorâte pur şi simplu din frustrare potenţată de necunoaştere şi de zvonuri auzite de la alţii, dar la unele dintre ele chiar râzi cu poftă. De data asta nu m-am putut abţine:
Cei care au tot timpul de comentat sunt nişte frustraţi care evident nu au testat un logan. Exagerarea cu maşina de 4000 se vinde cu 10000 iar e spusă cam din grădină. În primul rând nu a fost vorba niciodată de 4000, ci de 4800, în al doilea rand era preţul de intrare, pentru cel mai simplu model, în al treilea rând cu de la 10000 îţi iei motor de 16v (105 cai) sau dci cu i roşu (85 cai). Am MCV 16v 7 locuri (2006), cu reglaj lombar în standard, ABS/EBD, A/C, airbag, discuri duble ventilate, etc. 1,3 ani, 26000 km, super mulţumit, nu fuge spatele cum zicea un amărât pe aici. Am făcut (in grafic) o singură revizie la 15000 şi m-a costat uleiul plus manopera. Apropos, am garanţie 3 ani si 6 ani garanţie anticoroziune. Cine mai aduce vorba de maşinile cu 7 ani garanţie, să citească un pic în caietul de service si garanţie, cât de dese şi cât de scumpe sunt reviziile. Oricine poate da şi 10 ani garanţie dacă iţi bagă condiţiile in graficul de revizii. De exemplu iţi spune că la 60000 iţi schimbi eşapamentul (pe banii tăi), dacă nu îl schimbi ai pierdut garanţia. Dacă faci tot ce scrie în caietul ăla timp de 7 ani dai bani cât pe o maşină nouă. Poftim garanţie. Iar isteţii care şi-au luat un Beamer din 85 (sau mai ieftin, opel din 80) ca a încăput în bani, să mă scutiţi, din cauza voastra trebuie să stau eu cu aerul pe recirculare că mă intoxic de la eşapamentul vostru. Aia mai e maşină, dacă la plecarea de la semafor scoţi fum negru? Şi pe urmă, oare de ce se cumpără Logan la greu în Germania, Franţa, Belgia, Elveţia? Or fi toţi proşti, sau or fi frustraţii noştri mai deştepţi? Sau poate că belgienii săracii nu s-au mai dat cu maşini, ci doar cu căruţe... HAHAHAHA...
http://www.automarket.ro/stiri/renault-anunta-sandero-pick-up-si-logan-facelift-11193.html?message=add_ok
Automarket, 23.04.2008.
Cum-necum, pe fiecare articol care pomeneste de Logan, se găsesc nişte mari experţi să comenteze cât e de rău, prost, scump, costisitor, consumator, ş.a.m.d. (tot ce e mai rău pe lume) acest model de maşină care a pus un umăr zdravăn la ridicarea din noroi a economiei româneşti. Majoritatea comentariilor sunt stupide de-a dreptul, izvorâte pur şi simplu din frustrare potenţată de necunoaştere şi de zvonuri auzite de la alţii, dar la unele dintre ele chiar râzi cu poftă. De data asta nu m-am putut abţine:
Cei care au tot timpul de comentat sunt nişte frustraţi care evident nu au testat un logan. Exagerarea cu maşina de 4000 se vinde cu 10000 iar e spusă cam din grădină. În primul rând nu a fost vorba niciodată de 4000, ci de 4800, în al doilea rand era preţul de intrare, pentru cel mai simplu model, în al treilea rând cu de la 10000 îţi iei motor de 16v (105 cai) sau dci cu i roşu (85 cai). Am MCV 16v 7 locuri (2006), cu reglaj lombar în standard, ABS/EBD, A/C, airbag, discuri duble ventilate, etc. 1,3 ani, 26000 km, super mulţumit, nu fuge spatele cum zicea un amărât pe aici. Am făcut (in grafic) o singură revizie la 15000 şi m-a costat uleiul plus manopera. Apropos, am garanţie 3 ani si 6 ani garanţie anticoroziune. Cine mai aduce vorba de maşinile cu 7 ani garanţie, să citească un pic în caietul de service si garanţie, cât de dese şi cât de scumpe sunt reviziile. Oricine poate da şi 10 ani garanţie dacă iţi bagă condiţiile in graficul de revizii. De exemplu iţi spune că la 60000 iţi schimbi eşapamentul (pe banii tăi), dacă nu îl schimbi ai pierdut garanţia. Dacă faci tot ce scrie în caietul ăla timp de 7 ani dai bani cât pe o maşină nouă. Poftim garanţie. Iar isteţii care şi-au luat un Beamer din 85 (sau mai ieftin, opel din 80) ca a încăput în bani, să mă scutiţi, din cauza voastra trebuie să stau eu cu aerul pe recirculare că mă intoxic de la eşapamentul vostru. Aia mai e maşină, dacă la plecarea de la semafor scoţi fum negru? Şi pe urmă, oare de ce se cumpără Logan la greu în Germania, Franţa, Belgia, Elveţia? Or fi toţi proşti, sau or fi frustraţii noştri mai deştepţi? Sau poate că belgienii săracii nu s-au mai dat cu maşini, ci doar cu căruţe... HAHAHAHA...
luni, 21 aprilie 2008
Cum să faci o pădurice - în 7 paşi simpli
Nu îţi trebuie prea mult, cel mai important e să ai PRIETENI. Dacă îndeplineşti condiţia asta, iată cât de simplu este:
Conform regulamentului 2152 / 2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 noiembrie 2003, Articolul 3 litera (a), se înţelege prin "pădure", suprafețele plantate cu copaci într-o proporție (sau cu o densitate de acoperire) de peste 10 % și cu o suprafață de peste 0,5 hectare. Copacii ar trebui să poată atinge o înălțime minimă de 5 metri la maturitate in situ. Suprafețele pot cuprinde fie formațiunile forestiere închise, în care arborii de la diferite etaje și subetaje acoperă o mare parte a terenului, fie formațiunile forestiere deschise cu o acoperire vegetală continuă în care suprafața acoperită de copaci depășește 10 %. Împăduririle naturale cu arbori tineri și toate plantațiile stabilite într-un obiectiv forestier care trebuie să atingă o densitate de acoperire de 10 % sau o înălțime de 5 metri sunt incluse în categoria pădurilor, alături de suprafețele care în mod normal fac parte din suprafețe forestiere care au fost temporar despădurite ca urmare a intervenției umane sau din cauze naturale, dar care trebuie să redevină păduri.
Dacă utilizăm, să zicem, 2500 de puieţi şi îi plantăm la distanţă de 2 metri între rânduri şi 1 metru între fire, pe fiecare rând, obţinem suprafaţa legală de 5000 de metri pătraţi, adică jumătate de hectar.
Bun, cum facem totuşi, să plantezi 2500 de puieţi nu e tocmai lucru simplu. Revenim la ... prieteni.
Pasul 1 : Nu ţine secrete faţă de prieteni. Spunea un prieten: "În zilele noastre nu mai este important să ai toate răspunsurile, e important să ai numărul de mobil al celui care le are". Când mergi împreună cu nişte prieteni, într-o sâmbătă, ca să curăţaţi împreună o pădure de urmele (ne)civilizaţiei, nu ezita să le spui şi lor că tu de mult îţi doreai să faci o pădurice, dar că n-ai reuşit până acum să găseşti prietenii potriviţi care să te ajute să îţi duci visul la capăt, ci doar nişte neprieteni care n-au înţeles ce vrei de fapt şi care ţi-au propus în schimb alte tipuri de colaborare, doar ca să scape de tine. Unul dintre prietenii cărora le-ai împărtăşit secretul va putea să te ajute. Sau dacă nu va putea el, îţi va da un număr de telefon. Cel potrivit.
Pasul 2: Nu ezita să foloseşti un număr de telefon primit de la un prieten; s-ar putea să găseşti un nou prieten la capătul "firului" [eterului]. Când ai primit numărul de telefon, memorează-l. Apoi memorează că vrei să suni luni pe la ora 10, să nu deranjezi un potenţial prieten în weekend sau luni prea de dimineaţă. Luni la ora 10 pune mâna şi sună. În primele treizeci de secunde de convorbire îţi vei da seama că tocmai ţi-ai făcut un nou prieten. Vorbeşte de principiu cam ce ai dori şi nu uita să menţionezi că ai dori să o faci cât mai repede, dacă se poate sâmbăta ce vine.
Pasul 3: Stârneşte interesul Marţi lansează ca din întâmplare o întrebare aparent retorică între prietenii tăi mai vechi, care dintre ei ar dori să planteze nişte puieţi. Dacă poţi să o îmbraci într-o formă de sondaj, e cel mai bine. Nu-ţi bate capul prea mult cu procentul de respondenţi sau de răspunsuri pozitive. Scopul real este dublu: să le captezi atenţia şi să-i pregăteşti psihic să-şi dorească acest lucru (cu această simplă tehnică ai rezolvat pe A şi începutul lui I din AIDA... I va mai creşte şi în urma discuţiilor pe care le vor purta prietenii între ei despre întrebarea ta).
Pasul 4: Confirmă condiţiile şi verifică dacă noii prieteni au rezolvat. Deşi au avut o săptămână deosebit de încărcată, s-au ocupat şi de problema aceasta. Pentru ca până joi a fost plecat din localitate, sună-ţi noul prieten vineri dimineaţa. Pe la 10. Mai aveai de răspuns la un mesaj al altui prieten, pui mâna pe telefon să suni, şi ... surpriză: telefonul începe să sune! Te uiţi pe ecran, necăjit ca vei întârzia cu apelul pe care ţi l-ai propus, dar necazul trece repede, când vezi pe ecran cine sună: tocmai noul prieten pe care voiai să-l suni. Uraa! Noul prieten s-a întrecut pe sine. Avea la rândul său nişte buni prieteni care au reacţionat pozitiv. A rezolvat o grămadă de treburi.
Pasul 5: Revino cu date concrete la prietenii pe care i-ai întrebat marţi. Scrie un mesaj pe blog, dă un mass, fă ceva, zi-le la prieteni că mâine (sâmbătă) pe la ora 8:30 îi aştepţi în parcarea din faţa Casei de Cultură a Studenţilor, echipaţi de teren, să mergeţi să plantaţi câţiva copăcei. Nu uita să le spui că vrei o confirmare scrisă în timp util (asta doar ca să-l stimulezi pe D din AIDA).
Pasul 6: Prezintă-te la întâlnire şi bucură-te sincer să vezi câţi prieteni s-au adunat. Urcă-te în autobuz şi porneşte cu inima plină de bucurie. Eşti atât de aproape să-ţi vezi visul cu ochii! Treci pe la pepinieră şi întâlneşte un alt prieten. Ia 2500 de puieţi de arţar de la el. Apoi mergi drum lung şi anevoios până într-un loc unde un prieten de-al unui prieten a identificat o zonă unde păduricea ta va fi şi de folos.
Pasul 7: Apucă-te serios de treabă şi nu fă compromisuri. Nu te uita că pare greu. Nu accepta soluţii expeditive, fă treaba cât mai bine posibil. Nu sta degeaba, pune mâna pe cazma şi dă-i bătaie, prietenii vor înţelege că nu i-ai chemat la odihnă. Între timp, cam fix pe la ora când ajunge Soarele în dreptul stomacului, apar încă nişte prieteni de-ai noului prieten, şi-şi fac o mare pomană cu un ceaun de sarmale delicioase de post, şi cu tot ce mai trebuie la o masă copioasă, de se ospătează pe săturate toţi prietenii prezenţi. Dă-i bătaie mai departe cu puieţii rămaşi, după masă, cu forţe proaspete şi dorinţa de a îndeplini visul. După ce s-au terminat puieţii, fă o scurtă pauză, poze de grup, etc. apoi fă un lanţ de prieteni cu găleţi în mână pentru a aduce apa de jos din şes, că tractorul n-a putut urca până sus, şi udaţi fiecare fir în parte. Rugaţi-vă să se prindă şi să crească mari şi frumoşi. S-a rezolvat şi cu al doilea A din AIDA. La urmă, înainte de a purcede la drum, nu strică o scurtă "capră ecologică".
Acum visul tău a devenit realitate. Cu ajutorul PRIETENILOR. A fost o zi plină, obositoare, însă în inimă ai acum ceva în plus, inexplicabil, şi observi că şi prietenii au aceeaşi lumină specială în ochi. O nouă pădure există, iar tu şi prietenii tăi aţi făcut posibil acest lucru. Nu ajungi bine acasă şi deja începe să curga din toate direcţiile întrebarea "Când repetăm figura?"
Nu e ficţiune, nu e un exerciţiu de imaginaţie. S-a întâmplat. Sâmbătă, 19 aprilie 2008. La Ţibăneşti. Dovadă stau fotografiile: http://picasaweb.google.com/padurea.iasi/Tibanesti19aprilie08/
Am să dau în vileag şi prietenii :
La pasul 1, în timpul acţiunii de ecologizare a dealului Cetăţuia-Hlincea (http://picasaweb.google.com/padurea.iasi/PadureaRespira12042008 ), prietenul care mi-a dat numărul de telefon potrivit a fost Ioan Cîmpeanu. Mulţumesc, prietene!
La pasul 2, noul prieten a fost Aurica Cobuz. Încântat, dragă prietenă!
La pasul 3, au primit sondajul prietenii mei, studenţi în anii 1, 2, 3 şi 4 la specializarea "Geografia mediului", anii 1, 2 la master "Mediul Actual şi Dezvoltarea Durabilă". Ma bucur că-mi sunteţi prieteni!
La pasul 4, prietena Aurica a reuşit să obţină sponsorizarea Consiliului Judeţean Iaşi pentru transport - un autobuz pentru o zi întreagă şi o autoutilitară pentru puieţi, tot de acolo a obţinut şi uneltele, de la Direcţia Silvică a obţinut donaţia de 2500 de puieţi de arţar, iar de la Primăria Ţibăneşti a obţinut amplasamentul terenului de împădurit.
La pasul 5, prietenilor de la Geografia mediului şi de la MADD li s-au alăturat prieteni din lista de messenger, toţi cititorii blogului meu şi foarte mulţi dintre prietenii acestor prieteni enumeraţi până acum.
La pasul 6, fără o ordine anume, s-au prezentat prietenii: Mirela Turcu, Alina Paraschiv, Nicoleta Mândru, Liliana Tomaşciuc, Valeria Erdeş, Elena Sava, Andreea Dorobanţu, Florentina Olaru, Ramona Creţu, Ana-Monica Buche, Flavia Gafiţa, Iulia Fătulescu, Constantin Roşu, Andreea Lămăşanu, Anca Bagău, Dumitruţ Iosuboaiei, Elena Chiţa, Alexandra Ştefan, Ema Anton, Adelina Blănaru, Gabriela Popa, Luiza Vornicu, Dan Enache, Cristian Ciormbrâurciuc, Cătălin Gâriuţă, Dana Samson, Daniel Gherguţ, Crina Bursuc, Ionuţ Ungurianu, Alin Simina, Petru Florea, Ionuţ Dumitriu, Laura Năstase, Carmen Rusu, Lucia Suruceanu, Cătălin Bălan, Claudia Timofte, Liviu Pelin, Cătălin Doroftei, Andreea Ciornei, Andrei Briciu, Ionuţ Ciocoiu, Camelia Butucel, Suzana Munteanu-Donose, Sebastian Diaconu, Dan-Adrian Chelaru, Iulian Iordache, Onofrei Vasile, Florin Mihai, George Plopeanu, Marian Mocanu (total 51). Puieţii i-am luat de la prietenul Macovei de la pepiniera Galata. Vă mulţumesc, dragi prieteni.
La pasul 7, împreună cu toţi prietenii din autobuz, am cunoscut şi pe prietenii de la Ţibăneşti, de la Primărie, Poliţie, prietenii cu sarmalele şi cu celelalte necesare pe plan local. Frânturi din capra ecologică pot fi urmărite în fotografii ( http://picasaweb.google.com/padurea.iasi/Tibanesti19aprilie08/ ) sau filmuleţ ( http://www.trilulilu.ro/skocsis/6947013aea38fe )
Va mulţumesc din suflet, dragi prieteni!
Conform regulamentului 2152 / 2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 noiembrie 2003, Articolul 3 litera (a), se înţelege prin "pădure", suprafețele plantate cu copaci într-o proporție (sau cu o densitate de acoperire) de peste 10 % și cu o suprafață de peste 0,5 hectare. Copacii ar trebui să poată atinge o înălțime minimă de 5 metri la maturitate in situ. Suprafețele pot cuprinde fie formațiunile forestiere închise, în care arborii de la diferite etaje și subetaje acoperă o mare parte a terenului, fie formațiunile forestiere deschise cu o acoperire vegetală continuă în care suprafața acoperită de copaci depășește 10 %. Împăduririle naturale cu arbori tineri și toate plantațiile stabilite într-un obiectiv forestier care trebuie să atingă o densitate de acoperire de 10 % sau o înălțime de 5 metri sunt incluse în categoria pădurilor, alături de suprafețele care în mod normal fac parte din suprafețe forestiere care au fost temporar despădurite ca urmare a intervenției umane sau din cauze naturale, dar care trebuie să redevină păduri.
Dacă utilizăm, să zicem, 2500 de puieţi şi îi plantăm la distanţă de 2 metri între rânduri şi 1 metru între fire, pe fiecare rând, obţinem suprafaţa legală de 5000 de metri pătraţi, adică jumătate de hectar.
Bun, cum facem totuşi, să plantezi 2500 de puieţi nu e tocmai lucru simplu. Revenim la ... prieteni.
Pasul 1 : Nu ţine secrete faţă de prieteni. Spunea un prieten: "În zilele noastre nu mai este important să ai toate răspunsurile, e important să ai numărul de mobil al celui care le are". Când mergi împreună cu nişte prieteni, într-o sâmbătă, ca să curăţaţi împreună o pădure de urmele (ne)civilizaţiei, nu ezita să le spui şi lor că tu de mult îţi doreai să faci o pădurice, dar că n-ai reuşit până acum să găseşti prietenii potriviţi care să te ajute să îţi duci visul la capăt, ci doar nişte neprieteni care n-au înţeles ce vrei de fapt şi care ţi-au propus în schimb alte tipuri de colaborare, doar ca să scape de tine. Unul dintre prietenii cărora le-ai împărtăşit secretul va putea să te ajute. Sau dacă nu va putea el, îţi va da un număr de telefon. Cel potrivit.
Pasul 2: Nu ezita să foloseşti un număr de telefon primit de la un prieten; s-ar putea să găseşti un nou prieten la capătul "firului" [eterului]. Când ai primit numărul de telefon, memorează-l. Apoi memorează că vrei să suni luni pe la ora 10, să nu deranjezi un potenţial prieten în weekend sau luni prea de dimineaţă. Luni la ora 10 pune mâna şi sună. În primele treizeci de secunde de convorbire îţi vei da seama că tocmai ţi-ai făcut un nou prieten. Vorbeşte de principiu cam ce ai dori şi nu uita să menţionezi că ai dori să o faci cât mai repede, dacă se poate sâmbăta ce vine.
Pasul 3: Stârneşte interesul Marţi lansează ca din întâmplare o întrebare aparent retorică între prietenii tăi mai vechi, care dintre ei ar dori să planteze nişte puieţi. Dacă poţi să o îmbraci într-o formă de sondaj, e cel mai bine. Nu-ţi bate capul prea mult cu procentul de respondenţi sau de răspunsuri pozitive. Scopul real este dublu: să le captezi atenţia şi să-i pregăteşti psihic să-şi dorească acest lucru (cu această simplă tehnică ai rezolvat pe A şi începutul lui I din AIDA... I va mai creşte şi în urma discuţiilor pe care le vor purta prietenii între ei despre întrebarea ta).
Pasul 4: Confirmă condiţiile şi verifică dacă noii prieteni au rezolvat. Deşi au avut o săptămână deosebit de încărcată, s-au ocupat şi de problema aceasta. Pentru ca până joi a fost plecat din localitate, sună-ţi noul prieten vineri dimineaţa. Pe la 10. Mai aveai de răspuns la un mesaj al altui prieten, pui mâna pe telefon să suni, şi ... surpriză: telefonul începe să sune! Te uiţi pe ecran, necăjit ca vei întârzia cu apelul pe care ţi l-ai propus, dar necazul trece repede, când vezi pe ecran cine sună: tocmai noul prieten pe care voiai să-l suni. Uraa! Noul prieten s-a întrecut pe sine. Avea la rândul său nişte buni prieteni care au reacţionat pozitiv. A rezolvat o grămadă de treburi.
Pasul 5: Revino cu date concrete la prietenii pe care i-ai întrebat marţi. Scrie un mesaj pe blog, dă un mass, fă ceva, zi-le la prieteni că mâine (sâmbătă) pe la ora 8:30 îi aştepţi în parcarea din faţa Casei de Cultură a Studenţilor, echipaţi de teren, să mergeţi să plantaţi câţiva copăcei. Nu uita să le spui că vrei o confirmare scrisă în timp util (asta doar ca să-l stimulezi pe D din AIDA).
Pasul 6: Prezintă-te la întâlnire şi bucură-te sincer să vezi câţi prieteni s-au adunat. Urcă-te în autobuz şi porneşte cu inima plină de bucurie. Eşti atât de aproape să-ţi vezi visul cu ochii! Treci pe la pepinieră şi întâlneşte un alt prieten. Ia 2500 de puieţi de arţar de la el. Apoi mergi drum lung şi anevoios până într-un loc unde un prieten de-al unui prieten a identificat o zonă unde păduricea ta va fi şi de folos.
Pasul 7: Apucă-te serios de treabă şi nu fă compromisuri. Nu te uita că pare greu. Nu accepta soluţii expeditive, fă treaba cât mai bine posibil. Nu sta degeaba, pune mâna pe cazma şi dă-i bătaie, prietenii vor înţelege că nu i-ai chemat la odihnă. Între timp, cam fix pe la ora când ajunge Soarele în dreptul stomacului, apar încă nişte prieteni de-ai noului prieten, şi-şi fac o mare pomană cu un ceaun de sarmale delicioase de post, şi cu tot ce mai trebuie la o masă copioasă, de se ospătează pe săturate toţi prietenii prezenţi. Dă-i bătaie mai departe cu puieţii rămaşi, după masă, cu forţe proaspete şi dorinţa de a îndeplini visul. După ce s-au terminat puieţii, fă o scurtă pauză, poze de grup, etc. apoi fă un lanţ de prieteni cu găleţi în mână pentru a aduce apa de jos din şes, că tractorul n-a putut urca până sus, şi udaţi fiecare fir în parte. Rugaţi-vă să se prindă şi să crească mari şi frumoşi. S-a rezolvat şi cu al doilea A din AIDA. La urmă, înainte de a purcede la drum, nu strică o scurtă "capră ecologică".
Acum visul tău a devenit realitate. Cu ajutorul PRIETENILOR. A fost o zi plină, obositoare, însă în inimă ai acum ceva în plus, inexplicabil, şi observi că şi prietenii au aceeaşi lumină specială în ochi. O nouă pădure există, iar tu şi prietenii tăi aţi făcut posibil acest lucru. Nu ajungi bine acasă şi deja începe să curga din toate direcţiile întrebarea "Când repetăm figura?"
Nu e ficţiune, nu e un exerciţiu de imaginaţie. S-a întâmplat. Sâmbătă, 19 aprilie 2008. La Ţibăneşti. Dovadă stau fotografiile: http://picasaweb.google.com/padurea.iasi/Tibanesti19aprilie08/
Am să dau în vileag şi prietenii :
La pasul 1, în timpul acţiunii de ecologizare a dealului Cetăţuia-Hlincea (http://picasaweb.google.com/padurea.iasi/PadureaRespira12042008 ), prietenul care mi-a dat numărul de telefon potrivit a fost Ioan Cîmpeanu. Mulţumesc, prietene!
La pasul 2, noul prieten a fost Aurica Cobuz. Încântat, dragă prietenă!
La pasul 3, au primit sondajul prietenii mei, studenţi în anii 1, 2, 3 şi 4 la specializarea "Geografia mediului", anii 1, 2 la master "Mediul Actual şi Dezvoltarea Durabilă". Ma bucur că-mi sunteţi prieteni!
La pasul 4, prietena Aurica a reuşit să obţină sponsorizarea Consiliului Judeţean Iaşi pentru transport - un autobuz pentru o zi întreagă şi o autoutilitară pentru puieţi, tot de acolo a obţinut şi uneltele, de la Direcţia Silvică a obţinut donaţia de 2500 de puieţi de arţar, iar de la Primăria Ţibăneşti a obţinut amplasamentul terenului de împădurit.
La pasul 5, prietenilor de la Geografia mediului şi de la MADD li s-au alăturat prieteni din lista de messenger, toţi cititorii blogului meu şi foarte mulţi dintre prietenii acestor prieteni enumeraţi până acum.
La pasul 6, fără o ordine anume, s-au prezentat prietenii: Mirela Turcu, Alina Paraschiv, Nicoleta Mândru, Liliana Tomaşciuc, Valeria Erdeş, Elena Sava, Andreea Dorobanţu, Florentina Olaru, Ramona Creţu, Ana-Monica Buche, Flavia Gafiţa, Iulia Fătulescu, Constantin Roşu, Andreea Lămăşanu, Anca Bagău, Dumitruţ Iosuboaiei, Elena Chiţa, Alexandra Ştefan, Ema Anton, Adelina Blănaru, Gabriela Popa, Luiza Vornicu, Dan Enache, Cristian Ciormbrâurciuc, Cătălin Gâriuţă, Dana Samson, Daniel Gherguţ, Crina Bursuc, Ionuţ Ungurianu, Alin Simina, Petru Florea, Ionuţ Dumitriu, Laura Năstase, Carmen Rusu, Lucia Suruceanu, Cătălin Bălan, Claudia Timofte, Liviu Pelin, Cătălin Doroftei, Andreea Ciornei, Andrei Briciu, Ionuţ Ciocoiu, Camelia Butucel, Suzana Munteanu-Donose, Sebastian Diaconu, Dan-Adrian Chelaru, Iulian Iordache, Onofrei Vasile, Florin Mihai, George Plopeanu, Marian Mocanu (total 51). Puieţii i-am luat de la prietenul Macovei de la pepiniera Galata. Vă mulţumesc, dragi prieteni.
La pasul 7, împreună cu toţi prietenii din autobuz, am cunoscut şi pe prietenii de la Ţibăneşti, de la Primărie, Poliţie, prietenii cu sarmalele şi cu celelalte necesare pe plan local. Frânturi din capra ecologică pot fi urmărite în fotografii ( http://picasaweb.google.com/padurea.iasi/Tibanesti19aprilie08/ ) sau filmuleţ ( http://www.trilulilu.ro/skocsis/6947013aea38fe )
Va mulţumesc din suflet, dragi prieteni!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
