Scrisoare deschisă (24.05.07)

Scrisoare deschisa adresata CNCD, RomaniCriss, Realitatea TV Trimisa pe 23 mai 2007, orele 11:19 (înainte de audierea consilierului Preşedintelui). Ulterior am creat şi o petiţie online, pe care vă rog să o citiţi şi să o semnaţi dacă sunteţi de acord, la
=============
To: "deschidelumea@realitatea.net" ,
"office@romanicriss.org" ,
"criss@romanicriss.org" ,
"office@realitatea.net" ,
"contact@cncd.org.ro"
Date: Wed, 23 May 2007 11:19:55 +0300 >Subject: Educatie impotriva (?!) discriminarii > Stimate CNCD, stimati membri Romanicriss, stimati jurnalisti, Daca sintagma folosita de Presedinte intr-o conversatie strict personala deranjeaza atat de mult, de ce, domnilor de la CNCD, nu interziceti presei sa o mai reproduca in clar? De ce nu audiati CRP pentru propaganda sexisto-rasista? Presedintele a gresit. Dar a facut-o intr-un context intim cu cea mai apropiata fiinta. Presa in schimb a scos mizeria si a afisat-o timp de mai multe zile pe toate canalele media. Abia aceasta atitudine este condamnabila. Abia in urma acestei atentii deosebite de care se bucura sintagma respectiva aceasta capata un exacerbat accent rasist. Abia acum, dupa atatea zile in care se pare ca acesta era singurul subiect bun de aruncat in ochii cetateanului, in timp ce masive framantari se petrec in subteranele partidelor politice, abia acum, domnilor de la CNCD, doua cuvinte au capatat dimensiunea unui intreg holocaust. Abia acum copiii cetatenilor de buna credinta, care nu au auzit in viata lor asemenea exprimari de la parinti, au aflat ca se mai poate jigni si in felul acesta, si au bagat bine la cutiuta. Abia de doua zile a inceput sa se auda in pauza, pe holurile scolilor cu clasele I-IV acea sintagma detestabila. Cea mai buna tactica pentru a elimina tentatia unui copil sa pronunte un cuvant sau o sintagma urata, este de a o ignora atunci cand el incearca sa o utilizeze, ca si cum nu ar reprezenta nimic deosebit. In momentul in care vreun cuvant capata semnificatii deosebite (mai ales prin dezaprobare sau interzicere violenta) copiii in primul rand vor fi mult mai tentati sa il utilizeze ori de cate ori va fi posibil. Inca de la cea mai frageda varsta, copilul va incerca sa absoarba, ca un burete, tot ce aude la parinti, la televizor, la desene animate. Am trait experienta ca intr-un moment nefericit, in urma unui accident, in casa (m- am oparit cu ciorba) am scapat printre dinti o injuratura (ceva urat despre mama). Copilul a sesizat imediat tonul pe care am pronuntat cuvintele respective (avea vreo doi ani) si a inceput sa pronunte, exact cu aceeasi intonatie, in mod repetat, aceleasi lucruri. Cu prezenta de spirit, atat eu cat si mama mea (bunica copilului) am continuat sa discutam ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic, ignorand ce spunea copilul, iar apoi eu am pronuntat tot cu aceeasi intonatie nervos-suparata numele unui oras din Romania. In mintea copilului noua exclamatie, perfect inocenta, dar identica sub aspectul intonatiei, a inlocuit practic cuvintele urate. Din pacate in cazul de fata, demersul normal de condamnare a comportamentului Presedintelui a fost insotit de o publicitate anormala facuta acelei urate exprimari. Cu respect si cu cele mai bune ganduri, un cetatean care a fost adeseori victima discriminarilor, nepotul unor supravietuitori ai holocaustului. Ludovic-Stefan L. Kocsis